Cristian Socol

Cristian Socol

Circul l-am vazut. Painea vine cu intarziere

Stiri No comments

Este verificat şi adevărat principiul conform căruia piaţa muncii îşi revine întârziat, la aproximativ 2 ani de la reluarea creşterii economice. Decalajele temporale sunt evidente şi incumba cauze ştiute a€“ deficitul de cerere agregată, neîncrederea, dar şi mai puţin conştientizate, precum rigidităţi structurale, rigidităţi instituţionale şi flexibilitate redusă a salariilor la scădere. Vedem aici situaţia Spaniei, Greciei, Italiei, Portugaliei, Poloniei s.a. unde există pierderi de locuri de muncă substanţiale. Cazul României este ilustrativ, numărul de locuri de muncă nou-create nefiind unul dintre indicatorii care să asigure satisfacţie. Toate guvernele ar trebui să fie mai discrete pe această chestiune, în aprilie 2012 înregistrându-se încă o pierdere de 560.000 de locuri de muncă stabile în economie, faţă de începutul crizei în România -€“ septembrie 2008. Nimeni nu se poate lăuda cu rezolvarea structurală a problemei locurilor de muncă.

Putem lesne observa în România o persistenţă ridicată a şomajului. Dacă ne uităm cu atenţie, din 2006 încoace diferenţa dintre maximul şi minimul ratei şomajului este de doar 1.6 puncte procentuale, cu minim în timpul decalajului inflaţionist din perioada pre-criză şi maximum atins în perioada de criză. Avem o rată efectivă (reală) a şomajului aproape de rata naturală a şomajului (cea corespunzătoare funcţionării economiei la nivelul PIB potenţial, un nivel pe care îl putem considera normal). În plus, evoluţia ratei naturale a şomajului este strâns corelată cu evoluţia ciclului economic şi există indicii care arată o histereză puternică a ratei şomajului.

Ajustarea pe piaţa muncii din România în perioada post-criză s-a realizat cu precădere prin scăderea numărului de salariaţi. Şi reducerea veniturilor a avut un rol, mai ales partea ce cuprinde bonusuri, prime şi alte beneficii. Consider că sunt corecte concluziile formulate în studiul efectuat de Iordache, S., Militaru, M şi Pandioniu M. Ajustări pe piaţa muncii din România în contextual crizei economice. Rolul salariilor disponibil pe site-ul Băncii Naţionale a României.

După o scădere a câştigului real al forţei de muncă în 2010 şi 2011, anii 2012 şi 2013 au venit cu creşteri reduse de 1% şi 0,8% variaţie anuală, reflectând de fapt o anumită formă de rigiditate la scăderea salariilor. Rigiditate completată cu interacţiunea greoaie dintre sistemul instituţional aferent pieţei muncii şi agenţii economici, fie ei publici sau privaţi. Rigiditate continuată chiar şi după pachetul de reforme privind flexibilizarea pieţei muncii implementat în 2011 cu surle şi trâmbiţe, sub presiunea evidentă a intereselor corporatiste. Efectul reformelor -€“ zero. Sindicalizare scăzută, salarii de mizerie, polarizare crescută. Rămânerea într-un cerc vicios al salariilor mici.

Ce este de făcut pentru a creşte numărul de noi locuri de muncă? Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, măsură de natură să reducă povara fiscală ridicată pe muncă. Un activism mai mare din partea ANOFM pe partea de mediere, informare şi consiliere profesională, cursuri ţintite de formare profesională, stimularea mobilităţii forţei de muncă, încadrarea persoanelor cu handicap, burse de locuri de muncă s.a.

Un Plan de reducere a şomajului în rândul tinerilor. Schema „Garanţii pentru tineri“, extinderea Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri (start-up-uri incubatoare de afaceri, etc). Stimularea participării tinerilor români la programul „Erasmus for Young Entrepreneurs“, subvenţii directe pentru promovarea uceniciei, subvenţii directe pentru transformarea internship-urilor în contracte de muncă permanente, programe de tip „Pasarelă“ locurile de muncă din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajaţi pentru a dobândi „abilităţi transferabile“ în job-urile din sectorul privat. Generalizarea stagiilor de practică la toate nivelurile de educaţie şi un program de încurajare a tinerilor rromi să între pe piaţa albă de muncă care prevede un stagiu plătit de stat.

Respect pentru România. Şi un studiu de caz

Etichete: Stiri No comments

Proiectul de Ţară al României este în plină desfăşurare. Obiectivul strategic – creşterea convergenţei faţă de ţările dezvoltate din UE este completat cu obiective tactice – aderarea la Zona Euro în 2018, modernizarea României pe cele cinci domenii strategice definite în Planul Naţional de Investiţii Strategice şi Locuri de Muncă.

De asemenea, se doreşte conectarea infrastructurii din marile regiuni istorice ale Romaniei, cresterea potentialului economic prin capacitarea resurselor umane, tehnologice, naturale, reducerea polarizarii sociale si asigurarea unui acces decent la educatie si sanatate, revigorarea diplomatiei economice … si asa mai departe. O noua Strategie de tip Snagov, consensualizata politic, este stringenta. Citeste mai mult

100.000 de noi locuri de muncă. Urgenţa măsurilor pentru tineri

Etichete: Stiri No comments

Este consensualizat în literatura de specialitate că piaţa muncii îşi revine lent şi cu întârziere faţă de revenirea economiei în ansamblu, mai ales după crizele financiare, cunoscute ca având efecte persistente pe perioade mai lungi de timp.

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în perioada mai 2012-septembrie 2013 (perioada guvernării Ponta) au fost create în economie 100.000 de noi locuri de muncă stabile. Este vorba despre dinamica efectivului salariaţilor, indicator ce masoară numărul de angajaţi care lucrează cel puţin 22 zile pe lună, 8 ore pe zi, în companii de peste 4 salariaţi). Piaţa muncii din România încă recuperează pierderea de 740.000 salariaţi din perioada septembrie 2008 – ianuarie 2011, început de an la care efectivul salariaţilor a început să crească lent. Practic, în prezent există în România 4,38 milioane angajaţi stabili faţă de 4,84 milioane în septembrie 2008 (punct de maxim). Detalii despre evoluţia numărului de salariaţi stabili puteti găsi aici. Citeste mai mult

De ce bugetul pe 2014 este altfel

Etichete: Stiri No comments

Am tot auzit ce are rău bugetul în el. Trebuie să vedem şi ce are bun. Şi, mai ales, să înţelegem de ce bugetul pentru anul viitor – în fapt, principalul instrument de programare economică al unei ţări, este altfel.

O nouă viziune privind construcţia bugetului de stat. S-a trecut de la austeritate la consolidare fiscală calitativa.  România va continua consolidarea fiscală în scopul reducerii deficitelor şi asigurării unui spaţiu fiscal necesar investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură. In 2012 Romania a iesit din procedura de deficit bugetar excesiv. Tinta pentru 2013 este de 2,5% din PIB cu tot cu clauza de investitii de 0,2% din PIB pentru confinantarea fondurilor europene. Bugetul pe 2014 continua corecţia fiscală mutând accentul pe mecanisme privind disciplina fiscală continuă, prioritizarea investiţiilor publice, reforme sustenabile în educaţie şi sănătate dar şi scheme de stimulare a investiţiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată. Asa cum recomanda Comisia Europeana in Raportul Reforming Taxes in EU 2013, se va face transferul poverii fiscale, reducand taxarea pe munca si crescand taxarea proprietatii, redeventele si consumul nesustenabil. Vor creste accizele si taxele pe proprietate si va scadea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale incepand cu luna iulie a anului curent. Proiectul de reducere a TVA la paine – reusit – va fi continuat cu reducerea TVA la carne, pentru a reduce povara fiscala asociata grupurilor vulnerabile, in a caror cos de consum alimentele detin un procent insemnat. Citeste mai mult

Deprecierea leului. Izgoniţi vulturii ce vin deasupra României

Etichete: Stiri No comments

Când citiţi aceste rânduri vă puteţi imagina cum vulturii – vorbesc despre fondurile speculative – încearcă/ vor încerca soliditatea financiară a economiei româneşti. Au omorât Grecia, au îngenuncheat Spania şi Irlanda, au înnecat Portugalia. Sunt unii şi aceiaşi şi adoră perioadele cu zgomot politic.

Când citiţi aceste rânduri vă puteţi imagina câteva celule de criză, de reacţie rapidă, cu oameni care monitorizează evoluţiile cursului de schimb, CDS-uri, costuri de finanţare ş.a.m.d. şi transmit rapoarte decidenţilor de politici macroeconomice. Şi decidenţilor politici.
Citeste mai mult

În vizită la Tigrul Est European. De ce nu trebuie să se supere Uniunea Europeană

Etichete: Stiri No comments
featured image

Colosul chinez este la Bucureşti prin Premierul Li Keqiang, după 19 ani de băltire a relaţiilor comerciale România – Republica Populară Chineză. Aceste relaţii sunt încă sub potential, desi ele au crescut in 2013.

În primul semestru al anului 2013, volumul total al schimburilor comerciale a înregistrat valoarea de 1,518 miliarde USD, din care export românesc pe piaţa chineză de 300 milioane USD (în creştere cu 18%) şi import de 1,2 miliarde USD (în scădere cu 9,6%). Citeste mai mult

Să plângem! Vine din agricultură

Etichete: Stiri No comments

România are plus 2,7% crestere economica la 9 luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. A înregistrat în trimestrul al treilea cea mai puternică creştere economică din Uniunea Europeană în timp ce economia zonei euro a încetinit la o rată de expansiune de numai 0,1%, după ce a ieşit în trimestrul al doilea dintr-o recesiune prelungită. Citeste mai mult

Cresterea accizelor plus reducerea CAS? Comisia Europeană – da, este corect

Etichete: Stiri No comments

Comisia Europeana ne transmite clar, printr-un raport, ca mixul de politici propus de Guvern este bun, cel pe care il indica UE si celorlalte state – scadere impozitare munca, respectiv CAS, combinata cu crestere taxe indirecte, care nu au efect major in preturi. Asa cum este acciza la benzina, de exemplu. Acest semnal anuleaza total temerile celor care spun ca masurile Guvernului vor genera inflatie. Citeste mai mult

Ce vede Premierul Ponta în SUA pe tema gazelor de şist

Etichete: Stiri No comments

Vede o ţară care a început producţia de gaze de şist încă din 2005. O economie în care în 2010 gazele de şist aveau o pondere de peste 20% din totalul producţiei de gaze naturale. O ţară care a dobândit securitate energetică şi o independenţă energetică mai mare, obţinând o scădere semnificativă a preţurilor. Citeste mai mult